Scurtissime (2)

• Din ciclul Ce se mai întâmplă pe la editurile noastre?, aflăm că RAO uită să-şi plătească traducătorii, dar caută unii noi. De-asta or fi cărţile lor foarte scumpe, ca să-şi stingă datoriile.
• Una din infinitele greşeli din „Magicianul” (Polirom): profesorul primeşte un coş cu mâncare şi băutură de la Conchis; îl lasă undeva, după care se duce să-l recupereze; traducătorii/corectorii/redactorii de la Polirom l-au trimis pe profesor să ridice „cocoşul”.
• Să nu mai ironizeze nimeni pasiunea unor oameni de cultură pentru fotbal. Până şi Papa s-a rugat pentru ca „Atletico să joace bine, să dea goluri şi să aibă stadionul plin”. Iar noi credeam că popii noştri sunt mercantili când acceptă să sfinţească barele porţilor şi vestiarele!?
• Cea mai frumoasă imagine poetică la ceas de deszăpezire: în staţia de autobuz, doi adolescenţi se pupă pe nas. Sau năsuc?

Scurtissime (1)

• Un fel de directoraş de filială bancară îşi încheie convorbirea telefonică astfel: „Respecte!”
• „Alexandra Stan în lift – Cum au ajuns şi vedetele să ne facă de râs!” Ca să „deblochez” articolul, trebuie să-i dau „like” înainte de a vedea măcar puţin din conţinut. Nu dau „like”, dar încă mă mai întreb cine e în spatele conjuncţiei „şi”.
• Doi pre-adolescenţi, în staţie. „Îţi zic un secret mare, mare, mare”, zice unul şi se uită suspicios în jur. „Hai, mă, că nu spun la nimeni!”, vine replica. Mă îndepărtez, aşa că n-am şanse să mă acordez frecvenţei. Oricum, secretul e şoptit la ureche. Totuşi, după câteva secunde, primul îi dă un şut în posterior noului posesor de secret. „Zi că eşti un gay fucker! Ziii!”
• Bătrâna molfăie în timp ce răsfoieşte pliantul unui supermarket. Molfăie când dă paginile cu mezeluri, când trece de cele cu fructe, dar şi când ajunge la haine… Pare că, în imaginaţia sa, e suprinsă luând o masă copioasă. Mi-e teamă să nu-i rămână vreun nasture-n gât. Cămăşile alea sunt la reducere… Cum o să molfăie oare când o să treacă la paginile cu electronice? Sau la cele cu produse de înfrumuseţat grădina?
• Pentru că persoana din faţa sa nu ştie ce cod au merele verzi, tipul din spate se oferă să ajute. „Nu aşa doamnă, e mere verzi şi are codul 30.”